Acest site este dedicat informarii publicului in timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizati in cele peste 100 statii de pe toata suprafata Romaniei care alcatuiesc Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA).
Pentru a dispune de datele existente in cel mai scurt timp, site-ul afiseaza indicii de calitate si valorile masurate, actualizate orar, aflate in curs de validare si certificare.
Pentru o vizualizare optima va recomandam o rezolutie minima de 1260 x 960.
Proiect de Lege privind calitatea aerului înconjurător
Conform Ordinului MMP nr. 787/19.05.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modalităţile de elaborare, avizare şi aprobare a documentelor cu caracter normativ şi a altor documente în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, se aduc la cunoştinţa structurilor asociative proiectele de acte normative. Proiectul se află în consultare până la data de 05 septembrie 2010. Propunerile, sugestiile sau opiniile celor interesaţi se primesc, până la această dată, la Direcţia Controlului Poluării şi Evaluare Impact, pe adresele de e-mail cristina.negulescu@mmediu.ro şi marinela.stefan@mmediu.ro. Descarcati proiectul de lege
COMUNICAT
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a iniţiat în luna iunie 2007 elaborarea Programului integrat de gestionare a calităţii aerului pentru municipiul Bucureşti, datorită depăşirii, în anii 2006 şi 2007, a valorilor limită a următorilor poluanţi: dioxid de azot (NO2), pulberi în suspensie (PM10) şi monoxid de carbon (CO). Programul integrat de gestionare a fost elaborat de către Comisia Tehnică înfiinţată la nivelul municipiului Bucureşti. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordinul de Prefect nr. 349 din 7.06.2007 şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Comisariatului Municipiului Bucureşti al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăriei Municipiului Bucureşti, primăriilor de sector, Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autorităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrului Auto Român, RATB, Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Comisia Tehnică îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de directorul APM Bucureşti, Primarul General al Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Prefectul Municipiului Bucureşti. Preşedintele Comisiei Tehnice este directorul executiv al APM Bucureşti. Măsurile şi activităţile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program se desfăşoară pe o perioadă de maxim 5 ani şi vizează în special reducerea poluării cauzate de autovehicule, creşterea suprafelelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Propunerea de program a fost supusă consultării publicului prin afişare pe pagina de web a APM Bucureşti, www.apmb.ro, şi anunţul în presă, publicul formulând observaţii, propuneri de completare, inclusiv la şedinta de dezbatere publică organizată în data de 23.06.2008. După şedinţa de dezbatere publică, Comisia Tehnică a adoptat forma finală a programului. Conform prevederilor HG 543/2004, acest program trebuie aprobat prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în temen de 90 de zile de la finalizarea lui. Cu adresa nr. 6863 din 11.07.2008, APM Bucureşti, a înaintat Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru analiză şi aprobare. Conform prevederilor OM 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, Decizia Consiliului General se motivează în fapt şi în drept şi conţine informaţii prevăzute la art 9 alin. (3) lit. c) şi d) din HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului 1a elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul. Consiliul General are obligaţia să afişeze decizia la sediul propriu şi pe propria pagină de internet şi pe pagina de internet a agenţie de mediu, în termen de 5 zile de la luarea acesteia.
În data de 11 iunie 2008 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva 2008/50/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi aer mai curat pentru Europa. Aceasta stabileşte obiective ambiţioase şi eficiente din punct de vedere economic pentru îmbunătăţirea sănătăţii umane şi a calităţii mediului înconjurător. Noua Directivă urmăreşte în continuare măsurile stabilite în precedentele acte normative în domeniu şi anume: • definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite, să prevină sau să reducă efectele daunătoare asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; • evaluarea calităţii aerului înconjurător în statele membre pe baza unor metode şi criterii comune; • obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a ajuta la combaterea poluării aerului şi a neplăcerilor cauzate de aceasta şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile care rezultă în urma măsurilor luate la nivel naţional şi comunitar; • garantarea faptului că aceste informaţii privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului; • menţinerea calităţii aerului acolo unde este corespunzătoare şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri; • dezvoltarea cooperării între statele membre în vederea reducerii poluării aerului. Directiva are câteva elemente noi, mai ales referitoare la particule fine, PM2,5 (particulele de dimensiuni mai mici sau egale cu 2,5 µm) care, alături de particulele mai grosiere cunoscute sub denumirea de PM10, deja obiect al legislaţiei existente, se numără printre substanţele poluante cele mai periculoase pentru sănătatea umană. Statele membre vor avea la dispoziţie 2 ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.
În cadrul activităţilor desfăşurate pentru implementarea Directivei 2004/107/EC, privind arseniu, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 448/21.03.2007, pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arseniu, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător a fost finalizată evaluarea preliminară a calităţii aerului la nivel naţional pentru aceşti poluanţi. Evaluarea a fost realizată de un grup de cercetători de la INCDPM - ICIM Bucureşti în cadrul unui studiu solicitat şi finanţat din bugetul MMDD. Prin acest studiu a fost realizată încadrarea din punctul de vedere al concentraţiilor de As, Cd, Hg, Ni şi HAP a zonelor şi aglomerărilor în unul din cele 3 regimuri de evaluare şi gestionare a calităţii aerului şi au fost propuse amplasamentele în care este necesară măsurarea continuă, în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. În urma achiziţionării şi instalării acestor echipamente se va asigura monitorizarea concentraţiilor de As, Cd, Hg, Ni şi HAP în aerul înconjurător cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare astfel încât, începând cu anul 2009 să se poată îndeplini obligaţiile de raportare ce revin României ca ţară membră a UE.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.
In prezent in Romania sunt amplasate 117 statii de monitorizare continua a calitatii aerului, dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. RNMCA cuprinde 38 de centre locale, care colecteaza si transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de statii, iar dupa validarea primara le transmit spre certificare Laboratorului National de Referinta din Bucuresti (LNR).
In acest site sunt afisate datele furnizate de cele 38 de centre locale de colectare a datelor.
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. Efecte asupra mediului In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.
Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.
Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute: - afecteza sistemul nervos central; - slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; - expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta; - poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare; - determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
Efecte asupra sanatatii Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central.
Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.
