Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului

Bine ati venit        

Acest site este dedicat informarii publicului in timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizati in cele peste 100 statii de pe toata suprafata Romaniei care alcatuiesc Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA).

Pentru a dispune de datele existente in cel mai scurt timp, site-ul afiseaza indicii de calitate si valorile masurate, actualizate orar, aflate in curs de validare si certificare.

Pentru o vizualizare optima va recomandam o rezolutie minima de 1260 x 960.

Informatii

LUNI - 04 Iulie 2011, Ora 11:00

COMUNICAT

Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011 şi are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Prezenta lege crează cadrul legal pentru reglementarea măsurilor destinate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii aerului, după caz, pe baza obiectivelor pentru calitatea aerului stabilite, asigurând alinierea legislaţiei naţionale la standardele europene în domeniu şi îndeplinirea obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene.
Prezenta lege asigură transpunerea:
- Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L152 din data de 11.06.2008.
- Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L23 din data de 26.01.2005.
Totodată se crează cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului.




Luni - 04 August 2008, Ora 14:00

COMUNICAT

În cadrul activităţilor desfăşurate pentru implementarea Directivei 2004/107/EC, privind arseniu, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 448/21.03.2007, pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arseniu, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător a fost finalizată evaluarea preliminară a calităţii aerului la nivel naţional pentru aceşti poluanţi.
Evaluarea a fost realizată de un grup de cercetători de la INCDPM - ICIM Bucureşti în cadrul unui studiu solicitat şi finanţat din bugetul MMDD.
Prin acest studiu a fost realizată încadrarea din punctul de vedere al concentraţiilor de As, Cd, Hg, Ni şi HAP a zonelor şi aglomerărilor în unul din cele 3 regimuri de evaluare şi gestionare a calităţii aerului şi au fost propuse amplasamentele în care este necesară măsurarea continuă, în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. În urma achiziţionării şi instalării acestor echipamente se va asigura monitorizarea concentraţiilor de As, Cd, Hg, Ni şi HAP în aerul înconjurător cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare astfel încât, începând cu anul 2009 să se poată îndeplini obligaţiile de raportare ce revin României ca ţară membră a UE.


Date generale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în România revine autorităţilor pentru protecţia mediului.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.

În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi.

În prezent în România sunt amplasate 142 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

În acest site sunt afişate datele furnizate de cele 41 de centre locale de colectare a datelor.

Acces Cont

Poluanti atmosferici


Dioxid de sulf SO2

1.Caracteristici generale
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.
Surse naturale:
eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice:
(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sanatatii populatiei
In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.
Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.
Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele.

Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.
Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR EN 14212 Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescenta in ultraviolet.

3. Norme
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Dioxidul de sulf - SO2
Prag de alerta 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.
Valori limita 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
Nivel critic 20 ug/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie)


Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului